Terapia nutritionala

Home > Terapia nutritionala

Prezentare

Ce este Terapia Nutritionala Medicala

Terapia nutritionala medicala (sau terapia prin nutritie) este o forma de tratare a unor afecțiunilor medicale și a simptomelor acestora prin utilizarea unei diete specifice creată de un medic, dietetician sau nutriționist. Persoanele cu o varietate de afecțiuni își pot îmbunătăți sănătatea și calitatea vieții prin primirea unei terapii nutriționale.

Pacientii care pot beneficia de terapie nutritionala sunt cei cu urmatoarele afectiuni:

Terapia nutriţională are o importanţă centrală pentru capacitatea noastră de a face faţă bolilor în general şi infecţiilor, intervențiilor chirurgicale şi traumatismelor în particular. Obiectivul terapiei nutriţionale este menținerea sau ameliorarea stării nutriționale prin evitarea şi tratarea malnutriţiei, menţinerea ţesuturilor corporale şi a funcţionării depozitelor de proteine plasmatice şi prevenirea deficienţelor de macro- şi micronutrienţi.

Asistenţa nutriţională poate fi asigurată fie oral (suplimente nutritive orale), fie prin tub de hrănire (nutriţie enterală), sau, când nu se poate utiliza tractul digestiv, prin cateter intravenos introdus direct în vene (nutriţie parenterală).

Tipul de terapie nutriţională selectat depinde în mare măsură de starea pacientului, afecţiune şi necesităţi. De exemplu, pacienţii de chirurgie aflaţi în terapie intensivă au necesităţi de asistenţă nutriţională diferite de ale celor care urmează tratament oncologic şi diferite de ale celor care urmează dializă cronică.

Nutriţie pentru sănătate

Există o legătură strânsă ȋntre nutriţie şi sănătate. O dietă sănătoasă este rezultatul unei varietăţi de alimente, care trebuie să includă toţi nutrienţii esenţiali. Nutrieţii esenţiali sunt reprezentaţi de macronutrienţi (carbohidraţi, proteine şi lipide), micronutrienţi (vitamine şi minerale) şi apa. Macronutrienţii sunt sursa de energie a organismului şi susţin creşterea şi repararea ţesuturilor, ȋn timp ce micronutrienţii reglează procesele metabolice.

MALNUTRITIA

Pe masura ce oamenii inainteaza in varsta, organismul incepe sa-si piarda din functionalitati si sa actioneze mai incet in moduri care pot fi greu de controlat. Cu toate acestea, puteti controla aportului necesar de nutrienti pe masura ce inaintati in varsta. Oamenii ar trebui sa faca tot ce le sta in putinta pentru a indeplini cerintele nutritionale ale organismului atunci cand inainteaza in varsta.

Malnutritia reprezinta un deficit permanent sau malabsorbtia unuia sau mai multor nutrienti importanti, care sunt in mod normal asimilati printr-o dieta adecvata. In timp ce unele aspecte ale imbatranirii sunt greu de controlat, asigurarea aportului necesar de nutrienti este o problema care se poate rezolva usor. Persoanele in varsta au nevoie de o nutritie adecvata.

Exista numerosi factori care pot determina aparitia malnutritiei la oamenii in varsta. Printre acestia se numara factori medicali, precum scaderea poftei de mancare, probleme orale sau dentare, diminuarea mirosului si a gustului sau alte afectiuni medicale care pot determina o persoana sa manance mai putin. Stilul de viata poate juca de asemenea un rol important, in special in cazul persoanelor in varsta care locuiesc singure si, prin urmare, mananca mai putin, sau atunci cand nu isi permit acoperirea costurilor alimentelor. In afara de aceste cauze directe, varstnicii sunt afectati si de boli acute si cronice, multe dintre acestea necesitand spitalizare. Acest lucru poate impiedica obtinerea aportului necesar de nutrienti.

Malnutritia este frecvent intalnita. Intr-un studiu la care au participat peste 4.500 de persoane varstnice, din diferite tari, aproape jumatate dintre acestea prezentau riscuri de malnutritie, iar aproximativ un sfert au fost diagnosticate cu malnutritie1. Riscul de malnutritie reprezinta o problema serioasa, care favorizeaza aparitia infectiilor, incetineste procesul de vindecare dupa o boala sau ranire si creste rata mortalitatii.*

Prin urmare, este important ca oamenii sa se straduiasca sa obtina aportul necesar de nutrienti pe masura ce inainteaza in varsta. Exercitiile fizice si viata sociala activa reprezinta caracteristici ale unui stil de viata care pot creste pofta de mancare. Consumul de alimente nutritive si accesibile, plus schimbarile treptate in dieta zilnica reprezinta masuri aditionale care pot fi luate impotriva aparitiei malnutritiei la varstnici si masuri pentru imbunatatirea aportului de nutrienti al acestora.
Academia Seniori, trateaza cu seriozitate problema malnutritiei determinate de inaintarea in varsta si suntem activ implicati in gasirea si oferirea de terapii nutritionale pentru diferite categorii de pacienti.

Despre consumul de fructe in dieta pacientior cu diabet zaharat

Fructele contin minerale, vitamine, antioxidanti si fibre, dar si o cantitate importanta de zaharuri. Persoanele cu diabet zaharat pot manca fructe, dar trebuie sa aiba grija atat la cantitate, cat si la indicele glicemic al diferitelor fructe. O portie de fructe contine in medie 15 g carbohidrati, la pacientii cu diabet zaharat recomandandu-se in cadrul unei diete sanatoase 2-3 portii/zi.

Modul de prelucrare al fructelor afecteaza valoarea glicemiei. Se recomanda consumul de fructe proaspete sau congelate. Persoanele cu diabet trebuie sa evite consumul de fructe prelucrate (conserve cu adaus de zahar, fructe uscate, sucuri), deoarece acestea, absorbindu-se mai repede, conduc la valori mai mari ale glicemiilor. De asemenea, prin prelucrare se reduce continutul de vitamine si fibre. Fructele prelucrate sub forma de smoothie au un continut mai mare in zaharuri, se absorb mai repede si conduc la valori mai mari ale glicemiei.

Pentru a evalua impactul individual al consumului de fructe asupra glicemiei, se recomanda determinare glicemiei atat inainte de aportul unui fruct, cat si postprandial.

Fructele cu continut crescut de carbohidrati sunt urmatoarele (la 100 g): banane (22,84 g carbohidrati), rodii (18,7 g carbohidrati), cirese (16 g carbohidrati), mango (14,98 g carbohidrati), ananas (13,12 g carbohidrati), fructele uscate (75 – 80 g carbohidrati)

Indicele glicemic

Indicele glicemic (IG) este un sistem de măsurare al carbohidraţilor pe o scară de la 0 la 100, ȋn funcţie de efectul alimentului ingerat asupra glicemiei. Alimentele cu un indice glicemic ridicat sunt digerate şi absorbite repede, conducând la fluctuaţii importante ale glicemiei.

Alimentele cu indice glicemic scăzut, sunt digerate şi absorbite ȋncet, conducând la o creştere gradată a glicemiei şi a insulinemiei.

Alimentele cu un indice glicemic < 55 sunt considerate alimente cu indice glicemic scăzut, alimentele cu un indice glicemic cuprins ȋntre 56 si 69 sunt considerate alimente cu índice glicemic mediu şi alimentele cu un indice glicemic > 70 sunt considerate alimente cu un indice glicemic ridicat. Recomandarea pentru persoanele cu diabet zaharat este de a alege fructe cu indice glicemic scazut.

Clasificarea fructelor in functie de indicele glicemic:

Fructe cu indice glicemic scazut:

Continutul in carbohidrati al fructelor (la 100 g):

Imagini

Iti oferim oferta optima si accesibila

Consultantii nostri iti trimit propuneri avantajoase si potrivite nevoilor tale